Un semn alarmant a apărut recent la Târgoviște: pe ușa unui local, mesajul „Rusia nu este dușmanul meu” a stârnit discuții. Expertul în comunicare publică Dumitru Borțun avertizează că astfel de mesaje, parte a unei strategii hibride, își găsesc un teren fertil în rândul românilor, mult mai extins decât se presupune.
Scopul acestor campanii este crearea iluziei unui parteneriat pașnic, subminând astfel sprijinul pentru Ucraina. Pe rețelele de socializare au circulat și alte mesaje, precum „Prefer să lupt pentru Putin” sau „Vreau să mă înrolez în armata lui Putin”, confirmând prezența coordonată a unor astfel de acțiuni.
Sprijinul pentru astfel de narative nu provine din nostalgie, ci mai degrabă din nemulțumirea față de starea actuală a democrației. Datele INSCOP indică faptul că doi din trei români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun, iar aproape jumătate cred că viața era mai bună înainte de 1989. Expertul explică că această atitudine este generată de percepția că democrația actuală este vulnerabilă, nematurizată și nu a adus beneficii clare în viața oamenilor. În acest context, un regim autoritar poate părea o alternativă viabilă pentru unii.
Această vulnerabilitate a societății românești face ca războiul hibrid desfășurat de Moscova să aibă șanse de succes. Fără măsuri serioase de consolidare a statului de drept și de creștere a eficienței administrației publice, riscul de a cădea pradă unor astfel de influențe rămâne semnificativ.