Încă de la preluarea mandatului, noul guvern se confruntă cu provocări majore în reducerea cheltuielilor bugetare și reformarea instituțiilor de stat. Această luptă pare a fi una fără sfârșit, întrucât orice încercare de schimbare se lovește de rezistențe puternice din interiorul sistemului.

Una dintre cele mai vizibile confruntări a avut loc recent, când un vicepremier și-a dat demisia, lăsând să se înțeleagă că pleacă din cauza opoziției față de reforme. Ulterior, au apărut informații care au aruncat o altă lumină asupra situației. În același timp, un ministru a acuzat existența unor interese obscure în ministerul său, care ar fi permis conducerea ilegală a unor companii de stat.

Pe un alt front, ministra Mediului a anunțat că intenționează să pună capăt folosirii unei importante instituții de stat în scopuri politice, promițând că aceasta nu va mai fi un teren de joacă pentru partide.

Analiștii subliniază că guvernul se află într-o poziție delicată, fiind format din partide cu viziuni diferite. Există presiuni puternice atât pentru implementarea reformelor, cât și pentru menținerea status quo-ului. Pe de o parte, guvernul este constrâns să ia măsuri de austeritate datorită limitărilor bugetare. Pe de altă parte, există forțe care se opun schimbărilor pentru a-și păstra privilegiile.

Expertii avertizează că această confruntare poate amplifica polarizarea socială. Discursul care opune „bugetari risipitori” „privați care țin țara pe linia de plutire” este considerat periculos, întrucât ignorează complexitatea reală a situației. Societatea română este diversă, cu oameni din mediul urban și rural, cu angajați în sistemul public și privat, fiecare cu propriile lor realități și provocări.

În final, această dinamică complexă nu contribuie la creșterea încrederii în instituțiile publice, ci dimpotrivă, poate amplifica tensiunile existente.