În ultima perioadă, Partidul Social Democrat (PSD) a părut să adopte o poziție discretă în interiorul Coaliției de guvernare, deși, în mod public, și-a exprimat unele divergențe față de măsurile promovate de Executivul condus de Ilie Bolojan. Însă, criticile au rămas atent calibrate, fără a provoca rupturi majore.

Una dintre situațiile care a pus în evidență această poziție ambiguă a fost demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, implicat într-un scandal de corupție. Deși PSD a susținut public plecarea acestuia, reacția partidului a fost mai degrabă una de formalitate, fără să escaladeze tensiunile.

Un alt punct sensibil a fost refuzul ministrului Educației, Daniel David, de a face public un raport privind reformele din domeniu, care arată că România ar depăși media europeană în ceea ce privește norma didactică. PSD a evitat să ia o poziție clară în această privință, limitându-se la o atitudine rezervată.

Analiștii politici susțin că această abordare prudentă se datorează lipsei unui congres decisiv, care să clarifice direcția partidului. Până atunci, PSD pare să adopte o strategie de așteptare, evitând confruntările directe, dar menținând o ușoară distanță față de Guvern.

În contextul în care măsurile economice ale Cabinetului Bolojan afectează direct electoratul tradițional al PSD, partidul se confruntă cu o scădere a popularității, mulți alegători orientându-se spre alte formațiuni. Totuși, după Congres, se preconizează o schimbare de tactică, cu o poziție mai fermă și mai vocală.

Pe scurt, PSD traversează o perioadă de tranziție, în care evită să provoace crize, dar nici nu sprijină integral acțiunile Guvernului. Totul se va clarifica odată cu stabilirea unei noi conduceri și a unei strategii consolidate.