O mare parte a românilor nu se regăsește în clasificările politice tradiționale de stânga sau dreapta. Conform unui sondaj recent, aproape jumătate dintre cetățeni declară că nu se identifică cu niciuna dintre aceste orientări, iar 15% admit că nici măcar nu înțeleg diferența dintre ele.

Specialiștii observă că, în lipsa unei educații politice solide, alegătorii se orientează mai degrabă după personalități, simpatii sau subiecte de moment decât după convingeri ideologice stabile. Tematicile care îi preocupă cel mai mult sunt legate de situația economică și de contextul internațional, mai ales conflictul din Ucraina.

Această situație creează un electorat instabil, care poate oscila ușor de la o formățiune la alta. Lipsa unei ancorări ideologice face ca partidele să evite să se poziționeze clar, preferând mesaje generale și populiste. Chiar și formațiunile cu tradiție încearcă să se distanțeze de etichete precum „stânga” sau „dreapta”, de teamă de a nu fi asociate cu extremele istorice sau cu imagini negative.

În acest context, partidele extremiste rămân marginalizate, deoarece alegătorii, deși nehotărâți, nu se leagă durabil de mesaje radicale. Totuși, absența unor opțiuni clare poate duce la confuzie și la o reprezentare politică fragmentată.

Pe rețelele sociale, mulți utilizatori subliniază că partidele românești tind să fie conservatoare și că rareori promovează politici liberale autentice. Unul dintre ei remarca, ironic, că „România este prea săracă și coruptă ca să aibă un compas politic clar”.

Până la urmă, în lipsa unor diferențe ideologice evidente, alegătorii se orientează după factori emoționali și conjuncturali, iar clivajele politice tradițiale par să își piardă din relevanță.