Mărirea cotei de TVA la 21% pentru anumite materii prime folosite în industria alimentară va duce la creșterea costurilor de producție, potrivit unor analize economice. Schimbarea fiscală, introdusă prin Legea 141/2025, elimină cota redusă de TVA pentru plante, semințe și alte ingrediente utilizate în prepararea produselor alimentare, precum și pentru hrana albinelor.

Astfel, cerealele, fructele oleaginoase, grăsimile vegetale sau animale, sarea și alte produse similare vor fi taxate cu 21%, în loc de 9% sau 11%, cum era până acum. Această modificare va influența întregul lanț economic, de la agricultori până la consumatorul final, deoarece costurile suplimentare vor fi transferate în prețurile mărfurilor.

Specialiștii avertizează că eliminarea cotei reduse pentru hrana albinelor nu are o justificare solidă, având în vedere impactul redus asupra bugetului de stat și necesitatea de a susține un sector vulnerabil. Populația de albine este în continuă scădere din cauza schimbărilor climatice și a utilizării pesticidelor, ceea ce afectează și producția agricolă.

De asemenea, aplicarea taxării inverse pentru cereale nu rezolvă problema, deoarece multe produse nu sunt incluse în această categorie. În plus, doar firmele plătitoare de TVA ar beneficia de această facilitate, în timp ce celelalte ar fi obligate să achiziționeze materii prime la prețuri mai mari.

Pentru a atenua efectele negative, se propune reintroducerea cotei reduse de TVA pentru produsele excluse recent, menținându-se sistemul fiscal anterior. Altfel, creșterea costurilor va fi resimțită atât de producători, cât și de consumatori.

Pe de altă parte, există și aspecte tehnice care necesită clarificări, cum ar fi condițiile tranzitorii pentru achiziția de locuințe. Conform legii, pentru a beneficia de cota redusă de 9%, avansul plătit trebuie să fie de exact 20%, fără posibilitatea de a depăși această sumă. Experții susțin că ar fi necesară o formulare mai flexibilă a textului legal.

În concluzie, mărirea TVA-ului pentru materii prime esențiale în industria alimentară poate avea consecințe majore asupra economiei, iar ajustările legislative ar putea fi necesare pentru a preveni efectele negative.