România se confruntă cu o creștere alarmantă a tendințelor extremiste, alimentată în mare măsură de eșecurile persistente ale statului în a soluționa cazuri judiciare majore. Specialiști avertizează că nemulțumirea publică, amplificată de lipsa de transparență și de rezultate în dosare precum cele legate de Revoluția din 1989, Mineriade sau evenimentele de pe 10 august, creează un teren fertil pentru partidele cu discursuri radicale.

Potrivit analiștilor, percepția că anumite categorii de persoane beneficiază de imunitate și că justiția nu funcționează corect pentru toți contribuie la o scădere dramatică a încrederii în instituții. Acest sentiment este reflectat și în sondaje, care indică o nostalgie tot mai puternică față de perioada pre-1989, în ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii.

Un sociolog renumit estimează că, în absența unor reforme semnificative și a unei alternative politice credibile, partidele populiste ar putea atrage până la 60% din voturilor până în 2028. Această tendință este îngrijorătoare, mai ales într-un context în care cetățenii se simt din ce în ce mai dezamăgiți de clasa politică și de capacitatea statului de a oferi soluții reale.

Expertul subliniază că, deși există încă o majoritate care respinge extremismul, aceasta nu va ezita să sancționeze lipsa de voință politică și de schimbare. Soluția, se spune, nu constă în promisiuni populiste, ci în reforme concrete și curajoase care să refacă încrederea în sistemul de justiție și în instituțiile democratice.

Fără o abordare coherentă și transparentă a dosarelor care au marcat istoria recentă a țării, riscul de a alimenta retorica extremistă va continua să crească, punând în pericol stabilitatea democratică a României.