Președinții Klaus Iohannis și Nicușor Dan au fost aspru criticați pentru decizia de a nu participa la ceremonia funerară de stat a fostului șef de stat Ion Iliescu. Specialiști în domeniul comunicării și al psihologiei consideră că absența celor doi reprezintă o încălcare a normelor protocolare și o lipsă de respect față de instituția pe care o reprezintă.

Potrivit unor analiști, prezența la astfel de evenimente este o obligație morală și simbolică, nu doar o opțiune personală. În statele democratice, participarea liderilor la funeraliile oficiale este văzută ca un act de unitate și recunoaștere a rolului istoric al persoanei respective, indiferent de divergențele politice.

De asemenea, s-a remarcat prezența foștilor președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu, care și-au exprimat omagiul față de cel care a condus România timp de un deceniu. Această participare a fost interpretată ca un semn al respectului pentru funcția de președinte, dincolo de diferențele de opinie.

Criticile aduse celor doi actuali lideri se axează pe ideea că, prin absență, au ratat o oportunitate de a demonstra coerență instituțională și de a transmite un mesaj de unitate națională. În contextul unei societăți profund polarizate, astfel de gesturi ar fi putut contribui la diminuarea tensiunilor și la consolidarea încrederii în valorile democratice.

Unii comentatori au evidențiat că, în alte țări, președinții – indiferent de afilierea politică – participă la evenimente similare, punând în prim plan respectul pentru stat și pentru funcțiile publice. Lipsa unui astfel de comportament în România este semnalul unei fragilități instituționale și a unei politici încă dominate de divergențe personale.

În final, absența de la astfel de momente istorice poate fi interpretată nu doar ca o simplă decizie protocolără, ci ca un reflex al unei culturi politice care nu a reușit să depășească vechile diviziuni.