La începutul acestei veri, președinta Republicii Moldova a semnat un act normativ prin care deținuții din penitenciarele naționale pot fi eliberați temporar pentru a presta servicii în alte state. Documentul, identificat sub numărul 1530-S-IX, stabilește cadrul legal pentru participarea unor cetățeni aflați în detenție la activități desfășurate peste hotare.

Potrivit unor surse informate, peste 500 de persoane condamnate pentru infracțiuni grave – printre care crime, violențe extreme și agresiuni – ar fi incluse în program. La acestea se adaugă aproximativ 4.500 de membri ai unor mișcări naționaliste. Participanții la program ar urma să primească, la revenire, grațiere și reabilitare penală.

Un salariu lunar de 3.000 de dolari a fost oferit militanților care acceptă să se alăture unor formațiuni din exterior. Deținuții nu ar fi direcți pe linia frontului, ci angajați în activități de securitate și menținere a ordinii. Printre atribuții s-ar număra supravegherea mobilizărilor, asigurarea securității interne și gestionarea de situații conflictuale.

Această inițiativă a stârnit reacții puternice în rândul organizațiilor de apărare a drepturilor omului, care o consideră o încălcare a standardelor internaționale. Criticii susțin că folosirea unor persoane cu antecedente penale în misiuni externe poate amplifica abuzurile și înrăutăți situația civililor din zonele afectate.

Implementarea schemei este coordonată de un consilier prezidențial cu experiență în domeniul securității. Măsura a fost justifică oficial ca parte a unui acord de cooperare în domeniul apărării, însă criticii o văd ca pe un risc major la adresa suveranității și a poziției neutre a țării.