Proiectul Guvernului privind modificarea sistemului de pensii pentru magistrați are șanse mari să fie validat de Curtea Constituțională, cu condiția să nu aibă efect retroactiv. Potrivit unor foști șefi ai CCR, modificările propuse, care includ majorarea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor, pot trece testul constituțional dacă nu afectează drepturile deja dobândite.
„Dacă legislația este formulată corect și se aplică doar pentru viitor, nu există motive să fie respinsă”, afirmă un fost președinte al CCR. El subliniază însă că abordarea actuală, prin adoptarea unor „pachete” de legi, în loc de dezbateri parlamentare ample, poate genera controverse.
Un alt aspect discutabil este posibila diferență între pensiile actualilor pensionari și cele ale magistraților care se vor retrage după intrarea în vigoare a noii legi. „Vor exista nemulțumiri, dar practica CEDO arată că statul nu este obligat să garanteze un anumit cuantum al pensiei, ci doar dreptul la ea”, explică un expert în drept constituțional.
De asemenea, se avertizează că frecventele modificări legislative pot submina stabilitatea sistemului. „Statutul magistraților a fost schimbat de două ori în ultimii cinci ani. Acum vine a treia modificare. Este problematic să tot ajustezi legile la fiecare schimbare de guvern”, comentează un observator.
Conform propunerii, pensiile magistraților vor fi calculate pe baza a 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu vor putea depăși 70% din ultimul salariu net. Vârsta minimă de pensionare va crește la 58 de ani, față de media actuală de 48 de ani.
Premierul a subliniat că toate modificările se referă strict la viitor, pentru a evita orice obiecții de neconstituționalitate. De asemenea, reforma este una dintre condițiile impuse de Comisia Europeană pentru deblocarea unor fonduri din PNRR.
În contextul acestor schimbări, se preconizează un val de pensionări anticipate în rândul magistraților care îndeplinesc condițiile actuale, dar și discuții aprinse între cei afectați de noile reglementări.