În urma presiunilor publice și politice generate de implicarea sa într-un dosar de corupție, Dragoș Anastasiu a decis să părăsească funcția de vicepremier. Într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, el a explicat motivele care l-au determinat să ia această decizie, subliniind că mediul ostil și campania de denigrare împotriva sa ar putea afecta negativ Guvernul României.

Anastasiu a recunoscut că a fost implicat într-un dosar mai vechi, legat de relația sa cu o funcționară de la ANAF între 2009 și 2017. El a insistat că nu a beneficiat de vreun avantaj juridic și că a acționat sub presiune, într-un context în care compania sa era supusă unor controale fiscale repetate și abuzive.

„Nu sunt șpăgar. Când deranjezi interese, lumea reacționează”, a declarat fostul vicepremier, referindu-se la rezistența întâmpinată în încercarea de a reforma companiile de stat. El a menționat că a încercat să protejeze angajații și activitatea firmei sale, acceptând o soluție propusă de inspectorii fiscali pentru a evita blocarea rambursărilor de TVA.

Anastasiu a subliniat că România are nevoie de un stat partener, nu de unul care să intimideze antreprenorii. „Statul român are datoria să fie aliatul economiei, nu dușmanul ei”, a spus el, criticând lipsa de digitalizare a ANAF și metodele abuzive folosite în controale.

Deși și-a prezentat demisia, fostul vicepremier a lăsat un mesaj de încurajare pentru antreprenorii care luptă într-un mediu dificil, îndemnându-i să nu renunțe și să continue să ceară schimbări.

Reacțiile la demisia sa au fost diverse. Unele persoane au susținut că plecarea lui era necesară pentru a păstra credibilitatea Guvernului, în timp ce alții au văzut în aceasta un semn al presiunilor politice.

În contextul acestor evenimente, se ridică întrebări legate de relația dintre stat și mediul de afaceri din România, precum și de necesitatea unei reforme profunde în administrația fiscală.